Tăunul, roman de Ethel Lilian Voynich, Editura Tineretului, colecția Cutezătorii, 1961.

S-a născut în 1864 în Ballintemple, Co Cork, cea mai tânără dintre cele cinci fiice ale matematicianului George Boole și Mary Everest, psiholog educațional și nepoată a lui Sir George Everest, topograful și geograful britanic care a dat numele faimosului munte. După moartea profesorului Boole, familia s-a mutat în Anglia. Crescută în boemia casei mamei sale din Londra, Ethel s-a îmbrăcat în negru de la vârsta de 15 ani până la căsătorie, în doliu pentru starea lumii.

A studiat muzica la Berlin cu banii primiți în urma unei mici moșteniri. După ce a învățat limba rusă la Londra de la un revoluționar exilat, Serghei Kravchinski (alias Stepniak), a călătorit în Rusia, dând lecții de muzică la Sankt Petersburg, întâlnind familii de prizonieri politici și oferind asistență medicală săracilor.

Înapoiată la Londra s-a căsătorit cu un exilat polonez pe nume Habdank-Woynicz, recent evadat din Siberia. Acesta și-a anglicist numele în Wilfred Voynich. Cuplul s-a împlicat cu avînt în mișcarea revoluționară.

Imagini pentru Ethel Lilian Voynich
Ethel Lilian Voynich (née Boole)

În 1894, Ethel Voynich a făcut o călătorie periculoasă, singură, în Ucraina pentru a organiza contrabanda cu publicații de propagandă. A început să publice traduceri din limba rusă.

În 1896 a avut o aventură cu Sidney Reilly, un spion al serviciilor secrete britanice despre care se spune că avea 11 pașapoarte și o soție care să le însoțească pe fiecare. Au călătorit împreună în Italia până când el a părăsit-o în Florența.

Atît Reilly cît și soțul ei au fost baza pentru personajul principal din Tăunul. De la Reilly a luat aventurile din America de Sud iar de la Voynich experiențele din închisoare. Charlotte Wilson, amanta unui anarhist rus, a fost modelul eroinei feminine, aceea pe care un critic a descris-o ca fiind „una dintre cele mai impresionante încercări ale timpului de a prezenta o femeie emancipată”.

Tăunul a fost un bestseller internațional care și-a găsit ecou în inimile revoluționarilor de toate nuanțele: a fost citit pe scară largă în mișcarea britanică a muncii în anii 1920 dar și de republicanii irlandezi. Tradus în mai mult de 30 de limbi, a fost aclamat în URSS ca fiind unul dintre cele mai mari romane ale lumii și adaptat pentru teatru, operă și cinema.
Ecranizarea sovietică din 1955, muzica Dmitri Șostakovici, a câștigat un premiu la Cannes.
Acțiunea romanului se desfășoară în Italia anului 1840 și nu are nimic de-a face cu socialismul. Succesul său a venit din combinația de idealism, intrigă și anticlericalism și fascinația psihologică exercitată de personajul principal.
Ethel s-a bucurat de celebritate și de consistente drepturi de autor spre sfârșitul vieții, când descoperirea existenței ei în New York a provocat emoții febrile în URSS și țările socialiste. Ea a continuat să trăiască în liniște cu fiica ei adoptivă și cu secretara soțului ei până la moarte, 27 iulie 1960, la venerabila vîrstă de 96 de ani.

Soțul său, Wilfred, devenise un cunoscut librar antiquarian. „Manuscrisul Voynich” – pe care l-a descoperit într-o vilă de lângă Roma în 1912 – se află în biblioteca de cărți rare a Universității Yale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s